Aseară am primit cea mai frumoasă declaraţie de dragoste. Habar nu am de ce, aseară m-am simţit iubită şi în siguranţă. Ca doi nebuni glumeam să fugim în lume, să luăm un tren spre oriunde şi să lăsăm totul în urmă. Şi-atât de reală era dorinţa încât i-am simţit palma caldă cum îmi strânge pumnul într-o fugă veselă şi dementă spre gară. Ştiu sigur că în braţele lui ar fi o linişte frumoasă tare.  Ar fi  aşa timpul nostru: dement şi intens, ai râde de mine, m-aş supăra şi alinta, m-ai împăca şi iubi, am alerga la fel de mult cât am lenevi, am socializa la fel de mult cât am adora să ne ascundem de toată lumea, mi-ai lua flori, ţi-aş lua cadouri inutile, ţi-ar fi frică, mie nu, mi-ai citi, mi-ar fi ruşine, m-ai vindeca, aş trăi pentru tine, ai trăi pentru mine.